Cineva spunea ca atunci când in jurul tau plantezi entuziasm si speranţa, vei porni o forţa supranaturala de a duplica si de face si alţi oameni sa devină pozitivi si optimişti.
Zilele trecute, in metrou, am auzit o domnisoara vorbind de marea sărbătoare americano- romanizata TGIF (in traducere liberă: Multumesc Doamne ca e vineri). Domnisoara in cauza vorbea despre o zi minunata de vineri, in care se lauda unui coleg sau prieten ca a stat o zi întreaga si nu a făcut nimic La servici. Si era extrem de fericita... Ştiu ca speranţa romanilor e de mai bine si aşteptăm sa se ducă vechea generaţie si vechile metehne, insa mă întreb cum vom putea creste dacă singura noastră grija este sa fim simpli angajaţi mediocri, sa trăim cu ideea ca oricum timpul trece, leafa merge... Sau putem pune osul La treaba si sa schimbam in bine locul nostru de munca, colegii noştri, prietenii noştri.
Fiecare dintre noi este un nimeni, intr-o lume de câteva miliarde de locuitori, insa împreuna putem deveni o forţa, împreuna putem începe sa ne schimbam si sa schimbam lumea.
Putini dintre voi au auzit poate de skip ross. NU se preda la scoala si nici la servici. El vorbea intr-una din cărţile lui despre VALORIFICAREA POTENTIALULUI. si ceea ce spune el acolo este ca atitudinea noastră se poate schimba cu conditia sa ne depasim zona de confort sau, mai popular, lenea. Valorificarea potentialului insa va fi maxima doar atunci când vom arată si altora cum pot deveni mai buni si mai eficienti. Putem minti pe cei din jur, pe termen scurt sau lung, in lucruri marunte sau in situaţii majore, dar niciodată niciodată nu vei putea, când te vei uita in oglinda, sa te minti pe tine insuti. Iar la final, doar timpul va decide nota noastră de plata.
Socrate spunea: nu poţi sti dacă o linie e dreapta sau stramba, pana când nu vei pune lângă ea o linie dreapta.
Linia ta e dreapta?
- Postat de pe iPhone
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu